Fiecare gen muzical are maeştrii lui, fie cã vorbim de muzicã uşoarã, clasicã sau folclor. Însã când vine vorba de muzicã lãutãreascã, doar câteva nume au rãmas de referinţã peste timp, fiind pietre de hotar greu de depãşit. Gabi Luncã este unul dintre ele.
S-a nãscut într-o familie de muzicieni în comuna Vãrbilãu din judeţul Prahova. La 3 ani a rămas marcată de pierderea mamei pentru ca apoi acest lucru sa o transforme într-o mare iubitoare de copii. A fost crescută de bunică pentru că mama ei vitregă o trata ca pe o veritabilã Cenuşăreasã. La numai 13 ani a plecat din comuna natală încercând sã-şi facã un rost şi având deplinã încredere în vocea pe care i-o hãrãzise Dumnezeu. Tot atunci a început sã cânte cu tatãl sãu, Dumitru Luncã, un violonist remarcabil în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti. La 16 ani a găsit de lucru la Lilieşti, la săpat şanţuri, aceasta fiind şi prima ei slujbă. „Când m-am prezentat la serviciu, au spus că vom merge la săpat şanţuri pentru conducte. Tata, săracul, nu ştia ce fac… M-au convins să rămân fetele cu care mă angajasem pentru că le plăcea mult cum cântam: „Îţi facem noi toată norma, numai vino cu noi să ne cânţi”. Sigur că m-am dus, fiindcă trebuia să îmi câştig existenţa”, spune interpreta în cartea „Povestea vieţii noastre” pe care a lansat-o recent.
Ionel Budişteanu o invitã la vârsta de 18 ani sã vinã la Bucureşti şi aşa îşi
face debutul la Radio, pentru ca apoi sã scoatã primele albume împreunã cu Electrecord. Piesele sale s-au dovedit a fi pe placul ascultãtorilor, fiind foarte difuzate la radio, fapt care i-a adus treptat consacracrea.
A urmat apoi o perioadã foarte bunã pentru interpretã care a continuat sã compunã şi sã cânte în stilul sãu original. A cântat şi alãturi de Orchestra de Muzicã Popularã condusã de maestrul violonist Constantin Mirea şi a fost susţinutã de instrumentişti ca Nicolae Florian, Marcel Budalã sau Fraţii Gore, Mieluţã Bibescu, sau Toni Iordache care cântau în orchestra condusã de Ion Onoriu.
La 26 ani Gabi Luncã se cãsãtoreşte cu acordeonistul Ion Onoriu, din comuna Fântânele şi trãieşte cele mai frumoase clipe ale vieţii alãturi de acesta. Cântau împreunã, câştigau saci de bani şi mai aveau un singur dor: sã îi binecuvânteze Dumnezeu cu un copil. Extrem de credincioasã, se roagã la Dumnezeu pentru un bãiat şi rugãciunea îi este ascultatã. Se pocãieşte apoi, mulţumind lui Dumnezeu, şi renunţã la muzica lãutareascã, continuând numai cu muzicã religioasã.
Câteva dintre cele mai bune melodii ale artistei, fredonate şi astãzi de iubitorii muzicii lãutãreşti sunt „Dã-mi drumul nevastã-n casã”, „Pe deasupra casei mele”, „Un pãrinte poate creşte”, „Cirip Cirip” , „Am crescut bãieţi şi fete”, „Jelem jelem”, „Cobzar bãtrân”.
Despre o carierã remarcabilã, despre credinţa în Dumnezeu şi despre crezul care i-a luminat viaţa, Gabi Luncã va povesti lui Irninis Miricioiu, în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã sâmbãtã, 14 ianuarie, de la ora 16.00 pe TVR 3. Iubitorii muzicii lãutãreşti se vor delecta cu momente artistice de colecţie purtând semnãtura inconfundabilã a glasului sãu.
[http://www.youtube.com/watch?v=n6f1ps9aCdE]



































