Cântece de voie bunã

       Taran-1889 „De-l munceşte dorul pe român, de-l cuprinde veselia, de-l minuneazã vreo faptã mãreaţã, el îşi cântã durerile şi mulţumirile, îşi cântã eroii, îşi cântã istoria şi astfel sufletul sãu e un izvor nesfârşit de frumoasã poezie” scria Vasile Alecsandri.

        Folclorul nostru autentic, pãstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţie, este cel mai mare tezaur al poporului nostru. Ne defineşte rãdãcinile, ne consfinţeşte prezentul, ne îndeamnã sã ne pãtrãm credinţele în viitor. Sã fim noi înşine, sã trãim româneşte, sã ne bucurãm aşa cum numai noi, românii, ştim sã o facem.

        Tocmai de aceea, sâmbãtã, 15 iunie, de la ora 19.30 pe TVR 3, vã propunem în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã prindeţi în hora noastrã strârnitã de invitaţi adunaţi din toate colţurile ţãrii şi sã vã bucuraţi de cântecele de voie bunã pe care aceştia vi le dãruiesc. Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Petricã Mâţu Stoian, Maria Butaciu, Cristian Pomohaci, Saveta Bogdan, Florin Mãrgãrit, Ionuţ Sidãu, Valeria şi Ana Arnãutu, Ioan Chirilã, Alexandru Mica, Paulina Irimia Morãriţa, Ovidiu Homorodean, Ştefan Vlad, Cornel Borza, Gheorghiţa Nicolae şi Marioara Man Gheorghe sunt cei care au ales sã vã ofere prin cântec un strop din magia pe care satul patriarhal, vatra tuturor creaţiilor populare, încã o pãstreazã dincolo de timp şi dincolo de vremuri.

Un zâmbet pentru toţi copiii

      childhood_little_girl-1920x1080

         Pentru cei mici, dar şi pentru noi, cei care am pãstrat în suflet spiritul ludic, copilãria este acel univers paradisiac unde totul devine posibil, unde jucãriile prind viaţã şi viaţa însãşi este o adevãratã poezie. Când suntem mici ne dorim sã creştem mari, când creştem ne pare rãu dupã timpul pierdut. Şi de fiecare datã, ne aducem aminte cu nostalgie de copilãrie.

         O datã pe an, de 1 iunie, ar trebui sã ne întoarcem mãcar cu gândul la pãpuşile pe care le-am îndrãgit când eram mici, le-am îmbrãcat şi le-am dat de mâncare, pentru a le abandona câţiva ani mai târziu când noi însene am crezut cã am devenit domnişoare. La maşinuţele care ne-au polarizat toate visele fãcându-ne sã ne credem piloţi de curse, angrenaţi în competiţii contracronometru. La prietenii imaginari pe care i-am avut, desprinşi din basmele citite cu duioşie de bunica. La baba-oarba şi şotron. Şi toate celelalte jocuri care ne-au transformat copilãrie în cea mai frumoasã etapã a vieţii.

          De 1 iunie ne-am gândit sã dedicãm o ediţie Din arhiva TVR, difuzatã sâmbãtã, de la ora 19.30 pe TVR 3, celor mai mici telespectatori ai noştri, dar şi … copiilor din noi. Vom dansa împreunã cu reprezentanţii şcolii „Soleil”, coregraf Ştefan Soare, dar şi cu balerinele de la „Giuliana”, profesor coregraf Iuliana Rizescu. Vom cânta împreunã cu domnişoarele Elena Bordeianu, Daria Niţã, Eliana Dumitru şi Georgiana Pop, care ne dezvãluie tainele muzicii descoperite la o vârstã fragedã, chiar dacã este vorba de muzicã uşoarã sau foclor. Şi nu în ultimul rând, Denisa Trofin, o tânãrã de numai 16 ani ne invitã sã îi cunoaştem pasiunea.

Naiul lui Pan în mâini de demiurg

     Gheorghe Zamfir    A cucerit cu naiul sãu miraculos întreg Pãmântul. Însã puţini sunt cei care ştiu cã, încã din copilãrie, l-a fascinat… acordeonul pe vremea când asculta cu nesaţ tarafurile de lãutari din Gãeşti, armonica lui Bitter ţiganul sau admira cu jind instrumentele lui Mitu Gãinã, personaje care i-au animat copilãria şi i-au rãmas adânc sãpate în memorie.

        „Cred cã aveam vreo 4-5 ani. Tata avea o bãcãnie în Gãeşti pe care o alimenta din Bucureşti, de la comercianţii, mai ales evrei, de lângã Piaţa Unirii. Blãnari, Lipscani, Şelari erau zonele unde evreii aveau foarte multe magazine en-gross şi tata cumpãra marfã de acolo. Într-o zi, am ţinut morţiş sã vin cu el  sã vãd Capitala, cu toatã fascinaţia ei şi cu tot ceea ce putea ea sã ofere unui copil de 5 ani… Ţin minte, era într-o iarnã, era ger puternic. Tata a acceptat, m-a luat cu trenul de la Gãeşti la Bucureşti şi am vãzut acolo, pentru prima datã, un taraf mic de 3-4 inşi, format din muzicanţi orbi. O fatã cânta la un acordeon alb, din sidef. Şi l-am întrebat pe tata cum poate ea sã-şi mişte mâinile pe acea claviatura, iar tata n-a putut sã-mi explice. Aşa cã l-am ţinut în ger s-o ascult. Eram fascinat.”, mãrturiseşte cu nostalgie maestrul Gheorghe Zamfir în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã sâmbãtã, 17 mai, de la ora 19.30 pe TVR 3.

        Şi îşi continuã povestea, cu un umor fin şi cu o deosebitã bogãţie a detaliilor, zugrãvind sub ochii noştri, ai celor care îl ascultã, o lume întreagã în care vedem aievea bãcãnia lui Tudor Zamfir plinã de bunãtãţi, pe Bitter ţiganul trecând cu armonica la gurã sau figura impozantã a maestrului Fãnicã Luca, profesorul care avea sã-i schimbe viaţa tânãrului Gheorghe Zamfir. O lume plinã de culoare şi mai ales… muzicã.

        Pentru cã „folclorul este starea majorã a poporului român”, dupã cum mãrturiseşte, plin de sensibilitate şi pioşenie, cel cG. Zamfir si I. Miricioiuare a a transformat folclorul în propriul sãu crez artistic pe care nu l-a trãdat niciodatã. Ba mai mult, a încercat sã treacã dincolo de limite, fãrã a se rezuma doar la interpretare sau la compoziţie, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern.

       Vã invitãm aşadar sã urmãriţi o ediţie plinã de nostalgie şi sensibilitate care se doreşte a fi un semn de recunoştinţã adus maestrului Gheorghe Zamfir care în 2013 sãrbãtoreşte 55 de ani de carierã artisticã. 55 de ani de când dãruie cu generozitate energia inepuizabilã a sufletului sãu transpusã în sunete, creaţiile izvorâte din dragostea pentru propriile rãdãcini adânc ancorate în spiritualitate şi credinţa într-o lume mai bunã. 55 de ani. O viaţã de om.

Arhiva se întoarce! Partea a II-a a ediţiei aniversare

         Din 20 aprilie „Arhiva” s-a întors pe TVR 3 pentru un nou sezon. Iar acest lucru merita sãrbãtorit printr-o ediţie aniversarã. O ediţie care sã marcheze un nou început alãturi de invitaţi deosebiţi care ne-au cãlcat pragul în aceşti ani de emisiuni neîntrerupte. Ne-am propus un periplu printre temele pe care le-am abordat dintre cele mai diverse domenii, trecând de la teatru la muzicã uşoarã, clasicã sau folk.Irninis Miricioiu

         Şi pentru cã o astfel de iniţativã nu poate fi epuizatã într-o singurã ediţie, sâmbãtã, 10 mai, începând de la ora 19.30 vã invitãm sã urmãriţi partea a doua a ediţiei aniversare, în cadrul cãreia ne vom opri la folk, dans, sport, romanţã şi jazz.

         Ducu Bertzi şi chitara sa fermecatã, Cristian Ţopescu, Magdalena Rovinescu şi trupa de balet „Studio M” din cadrul Operei Române, Aurel şi Alexandru Pãdureanu sunt cei care au rãspuns cu generozitate invitaţiei lui Irninis Miricioiu reveni în studioul „Din arhiva TVR” pentru a marca aniversar noul sezon.

        În aceeaşi mãsurã, este o certitudine faptul cã ultimii au ani au adus pierderi ireparabile culturii romaneşti. Tot mai mulţi actori, interpreţi, oameni de culturã, au pãrãsit aceastã lume, lãsãnd în urma lor goluri greu de umplut. Printre ei şi oameni care au cãlcat pragul acestui studio, care ne-au spus povestea lor, ne-au oferit cu generozitate bucãţi de suflet: Ştefan Radof, Ion Lucian, Gruia Stoia, Adrian Pãunescu, Cornel Fugaru, Dan Mihãescu şi Dumitru Rucãreanu. La ceas aniversar, le aducem un umil omagiu în semn de preţuire pentru ceea ce au lãsat în urmã.

Tradiţii de Florii

florii        Duminica Floriilor este primul praznic împãrãtesc, cu datã schimbãtoare, din cursul anului bisericesc. Sãrbãtoarea Floriilor aminteşte intrarea triumfalã a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi.

       În vechime, Duminica Floriilor era numitã şi „Duminica aspiranţilor” sau „a candidaţilor la botez”, pentru cã în aceastã zi creştinii mergeau cu toţii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sã fie admişi la botez, iar acesta le dãdea sã înveţe „Simbolul credinţei”.  Totodatã, se mai numea şi „Duminica graţierilor”, pentru cã, în cinstea ei împã­raţii acordau graţieri.

         Dupã un obicei strãvechi, menţionat chiar în secolul al IV-lea de cãtre pelerina Egeria şi generalizat în toatã Biserica creştinã, în aceastã zi se aduc la biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate şi împãrţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de mãslin, cu care mulţi­mile L-au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfalã în Ierusalim. Acesta este singurul moment din viaţa Sa pãmânteascã în care Iisus a acceptat sã fie aclamat ca Împãrat. De data aceasta, îşi pregãteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca sã fie recunoscut dupã Lege cã este Mesia, Mântuitorul lumii. Intrând ca Împãrat în Ierusalim, Iisus anticipeazã biruinţa Sa apropiatã asupra morţii, „cu moartea pre moarte cãlcând”.

        Pe 28 aprilie, creştinii ortodocşi sãrbãtoresc Floriile, prilej de a dedica ediţia de sãmbãtã, 27 aprilie, a emisiunii „Din arhiva TVR” difuzatã de la ora 19.30, tradiţiilor care se pãstreazã de veacuri pe-un picior de plai pentru a scoate în evidenţã, pentru o datã în plus, pioşenia omului simplu în faţa Divinitãţii.flori20cires

     Reprezentanţi de seamã ai folclorului autentic românesc, au acceptat invitaţia lui Irninis Miricioiu de a dezvãlui tradiţiile de Florii care se mai pãstreazã încã în zonele din care provin: Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Ştefan Vlad, Saveta Bogdan, Alexandru Mica, Petricã Mâţu Stoian şi nu în ultimul rând, pãrintele Cristian Pomohaci. O ediţie plinã de cântec dedicatã tuturor celor care poartã nume de floare, dar şi o ocazie unicã de a reaminti de propriile rãdãcini care nu dispar odatã cu stilul de viaţã impus de rigorile marelui oraş.

Din 20 aprilie „Arhiva” se întoarce pe TVR 3 ! Vã mulţumim cã ne-aţi susţinut!

cd_dinarhivatvr         Un nou sezon, un nou început. Şi asta pentru cã, din decembrie 2008, emisiunea „Din arhiva TVR” s-a difuzat neîntrerupt, aducând în faţa dumneavoastrã, a tuturor celor care ne-aţi urmãrit în tot aceşti ani, oameni deosebiţi, oameni care au scris istorie în domeniul în care activeazã, adevãrate modele de pasiune şi profesionalism.

        Am învãţat în aceşti ani sã scormonim adânc prin arhive în cãutarea comorilor pe care ei le-au lãsat în urmã, într-o încercare – reuşitã am spune noi – de a învinge timpul. Am cãutat sã promovãm teatrul, literatura, baletul, muzica în toate formele ei, folclorul autentic românesc şi tot ceea ce ţine de culturã, scoţând la luminã autenticele valori care ne definesc.

        Iar dumneavoastrã aţi receptat mesajul şi drept urmare, în toţi aceşti ani, v-am simţit alãturi. Iar acum a venit momentul sã vã mulţumim. Pentru critici şi laude, pentru idei şi propuneri, pentru toate comentariile şi sugestiile care ne-au fãcut în timp ceea ce suntem. Şi ne-au determinat în fiecare zi sã devenim mai buni. Mai creativi. Mai optimişti. Mai plini de pasiune. Mai încrezãtori în noi.

        Şi tocmai de aceea, acum mergem mai departe. Cu idei noi, cu invitaţi care au ceva de spus, cu imagini dragi care stârnesc amintiri. Cu poveşti de viaţã şi mãrturisiri care stârnesc emoţii. Cu noi înşine încercând sã ne autodepãşim. Din 20 aprilie, „Arhiva” se întoarce pe TVR 3, în fiecare sâmbãtã de la ora 19.30. Şi vã invitãm, din nou, sã ne rãmâneţi alãturi.Din arhiva TVR

        Orice moment special este marcat cu o ediţie specialã. Iar prima ediţie din noul sezon, vã propune o trecere în revistã a domeniilor pe care le-am promovat de-a lungul timpului, împreunã cu invitaţi care ne-au cãlcat pragul şi care s-au bucurat sã ne împãrtãşeascã fragmente din experienţa lor, fie cã este vorba de teatru, muzicã uşoarã sau muzicã clasicã.

         Alexandru Arşinel şi Stela Popescu, doi dintre cei mai iubiţi actori ai scenei româneşti, Dida Drãgan şi Gabriel Dorobanţu, voci inconfundabile care stârnesc amintiri, împreunã cu Marcel Pavel, care demonstreazã cã nu existã graniţe între stiluri muzicale, sunt cei care au acceptat invitaţia lui Irninis Miricioiu de a marca aniversar noul sezon. Şi alãturi de ei, mulţi alţii pe care îi veţi vedea într-o ediţie viitoare a emisiunii „Din arhiva TVR”.

„Povestea vieţii mele”… cu Gabi Luncã

       Din arhiva TVRFiecare gen muzical are maeştrii lui, fie cã vorbim de muzicã uşoarã, clasicã sau folclor. Însã când vine vorba de muzicã lãutãreascã, doar câteva nume au rãmas de referinţã peste timp, fiind pietre de hotar greu de depãşit. Gabi Luncã este unul dintre ele. Continuă lectura