Cântece de voie bunã

       Taran-1889 „De-l munceşte dorul pe român, de-l cuprinde veselia, de-l minuneazã vreo faptã mãreaţã, el îşi cântã durerile şi mulţumirile, îşi cântã eroii, îşi cântã istoria şi astfel sufletul sãu e un izvor nesfârşit de frumoasã poezie” scria Vasile Alecsandri.

        Folclorul nostru autentic, pãstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţie, este cel mai mare tezaur al poporului nostru. Ne defineşte rãdãcinile, ne consfinţeşte prezentul, ne îndeamnã sã ne pãtrãm credinţele în viitor. Sã fim noi înşine, sã trãim româneşte, sã ne bucurãm aşa cum numai noi, românii, ştim sã o facem.

        Tocmai de aceea, sâmbãtã, 15 iunie, de la ora 19.30 pe TVR 3, vã propunem în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã prindeţi în hora noastrã strârnitã de invitaţi adunaţi din toate colţurile ţãrii şi sã vã bucuraţi de cântecele de voie bunã pe care aceştia vi le dãruiesc. Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Petricã Mâţu Stoian, Maria Butaciu, Cristian Pomohaci, Saveta Bogdan, Florin Mãrgãrit, Ionuţ Sidãu, Valeria şi Ana Arnãutu, Ioan Chirilã, Alexandru Mica, Paulina Irimia Morãriţa, Ovidiu Homorodean, Ştefan Vlad, Cornel Borza, Gheorghiţa Nicolae şi Marioara Man Gheorghe sunt cei care au ales sã vã ofere prin cântec un strop din magia pe care satul patriarhal, vatra tuturor creaţiilor populare, încã o pãstreazã dincolo de timp şi dincolo de vremuri.

Anunțuri

Naiul lui Pan în mâini de demiurg

     Gheorghe Zamfir    A cucerit cu naiul sãu miraculos întreg Pãmântul. Însã puţini sunt cei care ştiu cã, încã din copilãrie, l-a fascinat… acordeonul pe vremea când asculta cu nesaţ tarafurile de lãutari din Gãeşti, armonica lui Bitter ţiganul sau admira cu jind instrumentele lui Mitu Gãinã, personaje care i-au animat copilãria şi i-au rãmas adânc sãpate în memorie.

        „Cred cã aveam vreo 4-5 ani. Tata avea o bãcãnie în Gãeşti pe care o alimenta din Bucureşti, de la comercianţii, mai ales evrei, de lângã Piaţa Unirii. Blãnari, Lipscani, Şelari erau zonele unde evreii aveau foarte multe magazine en-gross şi tata cumpãra marfã de acolo. Într-o zi, am ţinut morţiş sã vin cu el  sã vãd Capitala, cu toatã fascinaţia ei şi cu tot ceea ce putea ea sã ofere unui copil de 5 ani… Ţin minte, era într-o iarnã, era ger puternic. Tata a acceptat, m-a luat cu trenul de la Gãeşti la Bucureşti şi am vãzut acolo, pentru prima datã, un taraf mic de 3-4 inşi, format din muzicanţi orbi. O fatã cânta la un acordeon alb, din sidef. Şi l-am întrebat pe tata cum poate ea sã-şi mişte mâinile pe acea claviatura, iar tata n-a putut sã-mi explice. Aşa cã l-am ţinut în ger s-o ascult. Eram fascinat.”, mãrturiseşte cu nostalgie maestrul Gheorghe Zamfir în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã sâmbãtã, 17 mai, de la ora 19.30 pe TVR 3.

        Şi îşi continuã povestea, cu un umor fin şi cu o deosebitã bogãţie a detaliilor, zugrãvind sub ochii noştri, ai celor care îl ascultã, o lume întreagã în care vedem aievea bãcãnia lui Tudor Zamfir plinã de bunãtãţi, pe Bitter ţiganul trecând cu armonica la gurã sau figura impozantã a maestrului Fãnicã Luca, profesorul care avea sã-i schimbe viaţa tânãrului Gheorghe Zamfir. O lume plinã de culoare şi mai ales… muzicã.

        Pentru cã „folclorul este starea majorã a poporului român”, dupã cum mãrturiseşte, plin de sensibilitate şi pioşenie, cel cG. Zamfir si I. Miricioiuare a a transformat folclorul în propriul sãu crez artistic pe care nu l-a trãdat niciodatã. Ba mai mult, a încercat sã treacã dincolo de limite, fãrã a se rezuma doar la interpretare sau la compoziţie, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern.

       Vã invitãm aşadar sã urmãriţi o ediţie plinã de nostalgie şi sensibilitate care se doreşte a fi un semn de recunoştinţã adus maestrului Gheorghe Zamfir care în 2013 sãrbãtoreşte 55 de ani de carierã artisticã. 55 de ani de când dãruie cu generozitate energia inepuizabilã a sufletului sãu transpusã în sunete, creaţiile izvorâte din dragostea pentru propriile rãdãcini adânc ancorate în spiritualitate şi credinţa într-o lume mai bunã. 55 de ani. O viaţã de om.

Tradiţii de Florii

florii        Duminica Floriilor este primul praznic împãrãtesc, cu datã schimbãtoare, din cursul anului bisericesc. Sãrbãtoarea Floriilor aminteşte intrarea triumfalã a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi.

       În vechime, Duminica Floriilor era numitã şi „Duminica aspiranţilor” sau „a candidaţilor la botez”, pentru cã în aceastã zi creştinii mergeau cu toţii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sã fie admişi la botez, iar acesta le dãdea sã înveţe „Simbolul credinţei”.  Totodatã, se mai numea şi „Duminica graţierilor”, pentru cã, în cinstea ei împã­raţii acordau graţieri.

         Dupã un obicei strãvechi, menţionat chiar în secolul al IV-lea de cãtre pelerina Egeria şi generalizat în toatã Biserica creştinã, în aceastã zi se aduc la biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate şi împãrţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de mãslin, cu care mulţi­mile L-au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfalã în Ierusalim. Acesta este singurul moment din viaţa Sa pãmânteascã în care Iisus a acceptat sã fie aclamat ca Împãrat. De data aceasta, îşi pregãteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca sã fie recunoscut dupã Lege cã este Mesia, Mântuitorul lumii. Intrând ca Împãrat în Ierusalim, Iisus anticipeazã biruinţa Sa apropiatã asupra morţii, „cu moartea pre moarte cãlcând”.

        Pe 28 aprilie, creştinii ortodocşi sãrbãtoresc Floriile, prilej de a dedica ediţia de sãmbãtã, 27 aprilie, a emisiunii „Din arhiva TVR” difuzatã de la ora 19.30, tradiţiilor care se pãstreazã de veacuri pe-un picior de plai pentru a scoate în evidenţã, pentru o datã în plus, pioşenia omului simplu în faţa Divinitãţii.flori20cires

     Reprezentanţi de seamã ai folclorului autentic românesc, au acceptat invitaţia lui Irninis Miricioiu de a dezvãlui tradiţiile de Florii care se mai pãstreazã încã în zonele din care provin: Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Ştefan Vlad, Saveta Bogdan, Alexandru Mica, Petricã Mâţu Stoian şi nu în ultimul rând, pãrintele Cristian Pomohaci. O ediţie plinã de cântec dedicatã tuturor celor care poartã nume de floare, dar şi o ocazie unicã de a reaminti de propriile rãdãcini care nu dispar odatã cu stilul de viaţã impus de rigorile marelui oraş.

La Calul Bãlan

Irninis:  Iar se apropie ziua de sâmbãtã când avem oaspeţi de seamã… cum stãm, hangiule, cu pregãtirile ?

Ovidiu:  Mãi hangiţã, avem de toate. Vinul rubiniu zburdã în poloboace, merindele cele bune sunt adunate sã pregãtim o veche tochiturã româneascã. Continuă lectura

La noi, la români

        Despre datinile şi obiceiurile unui neam se spune cã definesc personalitatea acelui neam, din care fiecare dintre noi face parte… de-a lungul timpului, societatea a evoluat, traim parcã în secolul vitezei când toate lucrurile se precipitã în jurul nostru. Şi totuşi, omul de la sat a rãmas la fel.

          Trãieşte ca acum 100 de ani, dupã normele moştenite şi transmise de memoria colectivã, reeditând un timp crucial bogat în semnificații. Aceastã „ieşire din timp” nu face altceva decât sã pãstreze intactã acea matcã primordialã din care se trage folclorul. 

         Cãci ce ne-ar rãmâne nouã, românilor, dacã s-ar pierde în negurile vremii folclorul nostru românesc, atât de variat şi de bogat? Dacã s-ar pierde limba şi credința? Pentru fiecare român folclorul s-a nãscut din tristeţi şi din dureri, din dragoste, dor sau bucurie.

          Şi pentru cã romanul nu poate trãi fara voie bunã şi cântec de veselie, vã invitãm sâmbãtã, 27 august de la ora 16.00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR sã vã prindeţi în joc alãturi de noi. Interpreţi veniţi din toate colţurile ţãrii, oameni care încã mai culeg melodiile de la sursã, se vor strãdui sã aducã în sufletul fiecãruia dintre dumneavoastrã un stop din bucuria magicã pe care o rãspândeşte folclorul.

Pe-un picior de plai…

      Folclorul autentic a fost mereu apreciat de generaţii întregi de români care s-au regãsit pe ritmurile unduioase ale doinelor, s-au veselit jucând o sârbã sau au lãcrimat ascultând un bocet. Fiecare ocazie specialã din viaţa omului simplu, de la ţarã, a fost însoţitã de cântecele de veacuri specifice fiecãrei zone folclorice în parte, din Ardeal, Maramureş, Muntenia, Moldova, Bucovina sau  Dobrogea.

        Cu toţii avem rãdãcini undeva „pe-un picior de plai”, chiar dacã acum locuim la bloc într-un oraş mare. Cu toţii am trãit intens, poate la bunici, poate doar aievea, frumuseţea tradiţiilor populare, am admirat migala cu care fiecare costum popular este ţesut, am simţit astfel cã aparţinem unui spaţiu care ne defineşte pe noi ca români.

        Unii dintre noi sunt plecaţi departe, dincolo de graniţe unde se vorbeşte o altã limbã şi unde folclorul românesc trãieşte doar în amintire. Alţii s-au înstrãinat fãrã sã vrea de locurile natale, de casa pãrinteascã, de familie şi rãdãcini.

        Pentru toţi aceştia, dar şi pentru toţi cei care iubesc folclorul de veacuri al românilor, ne-am gândit ca sâmbãtã, 30 iulie, de la ora 16:00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã invitãm la o petrecere câmpeneascã, unde jocul şi voia bunã vor fi ingrediente nelipsite. Din toate colţurile ţãrii au poposit la noi în bãtãturã: Ioan Chirilã, Adriana Bucevschi, Mariana Stãnescu, Corina Dragomir, Ovidiu Homorodean, Saveta Bogdan, Gheorghiţa Nicolae, Nick Onilã, Valeria Arnãutu, Aneta Stan, Marioara Man Gheorghe, Constantin Mãgureanu, Claudia Martinicã, Tiberiu Ceia, Ştefan Diaconiţa.

Petrecere câmpeneascã

        Pentru cã tradiţia româneascã este foarte importantã pentru noi, pentru cã valorile autentice ne identificã pe noi ca popor şi meritã pãstrate, pentru cã folclorul reprezintã piatra de temelie a românismului, ne-am gandit ca ediţia din 9 iulie a emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã de la ora 16.00 pe TVR 3 sã fie dedicatã cântecului autentic românesc.

        Aşadar, vã invitãm sã ne adunãm cu toţii în jurul vetrei, sau de ce nu, al grãtarului cu mici, sã cântãm, sã jucãm şi sã ne veselim. Şi sã ne amintim cu toţii cã românului îi place sã petreacã.

        Interpreţi din toate zonele folclorice vor poposi alãturi de noi pentru a vã transmite zestrea cântecului popular moştenit din generaţie în generaţie: Gheorghe Turda, Tiberiu Ceia, Cornel Borza, Leontin Ciucur, Elena Merişoreanu, Paulina Irimia Morãriţa, Corina Dragomir, Ştefan Diaconiţa, Maria Costioaia, Saveta Bogdan, Cristian Pomohaci, Gheorghiţa Nicolae, Constantin Mãgureanu, Dinu Iancu Sãlãjanu, Valeria Arnãutu, Gheorghe Gheorghe, Claudia Martinicã şi Mãrioara Man Gheorghe. Alãturi de ei, prin intermediul imaginilor de arhivã, îi veţi revedea şi reasculta pe Dumitru Fãrcaş şi Nicolae Furdui Iancu.

       Aşadar,vã propunem sã vã prindeţi în hora noastrã, sã cântaţi, sã jucaţi şi sã vã simţiţi români, oriunde v-aţi afla, chiar dacã sunteţi la mii de kilometri distanţã de graniţele ţãrii.