Cântece de voie bunã

       Taran-1889 „De-l munceşte dorul pe român, de-l cuprinde veselia, de-l minuneazã vreo faptã mãreaţã, el îşi cântã durerile şi mulţumirile, îşi cântã eroii, îşi cântã istoria şi astfel sufletul sãu e un izvor nesfârşit de frumoasã poezie” scria Vasile Alecsandri.

        Folclorul nostru autentic, pãstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţie, este cel mai mare tezaur al poporului nostru. Ne defineşte rãdãcinile, ne consfinţeşte prezentul, ne îndeamnã sã ne pãtrãm credinţele în viitor. Sã fim noi înşine, sã trãim româneşte, sã ne bucurãm aşa cum numai noi, românii, ştim sã o facem.

        Tocmai de aceea, sâmbãtã, 15 iunie, de la ora 19.30 pe TVR 3, vã propunem în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã prindeţi în hora noastrã strârnitã de invitaţi adunaţi din toate colţurile ţãrii şi sã vã bucuraţi de cântecele de voie bunã pe care aceştia vi le dãruiesc. Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Petricã Mâţu Stoian, Maria Butaciu, Cristian Pomohaci, Saveta Bogdan, Florin Mãrgãrit, Ionuţ Sidãu, Valeria şi Ana Arnãutu, Ioan Chirilã, Alexandru Mica, Paulina Irimia Morãriţa, Ovidiu Homorodean, Ştefan Vlad, Cornel Borza, Gheorghiţa Nicolae şi Marioara Man Gheorghe sunt cei care au ales sã vã ofere prin cântec un strop din magia pe care satul patriarhal, vatra tuturor creaţiilor populare, încã o pãstreazã dincolo de timp şi dincolo de vremuri.

Naiul lui Pan în mâini de demiurg

     Gheorghe Zamfir    A cucerit cu naiul sãu miraculos întreg Pãmântul. Însã puţini sunt cei care ştiu cã, încã din copilãrie, l-a fascinat… acordeonul pe vremea când asculta cu nesaţ tarafurile de lãutari din Gãeşti, armonica lui Bitter ţiganul sau admira cu jind instrumentele lui Mitu Gãinã, personaje care i-au animat copilãria şi i-au rãmas adânc sãpate în memorie.

        „Cred cã aveam vreo 4-5 ani. Tata avea o bãcãnie în Gãeşti pe care o alimenta din Bucureşti, de la comercianţii, mai ales evrei, de lângã Piaţa Unirii. Blãnari, Lipscani, Şelari erau zonele unde evreii aveau foarte multe magazine en-gross şi tata cumpãra marfã de acolo. Într-o zi, am ţinut morţiş sã vin cu el  sã vãd Capitala, cu toatã fascinaţia ei şi cu tot ceea ce putea ea sã ofere unui copil de 5 ani… Ţin minte, era într-o iarnã, era ger puternic. Tata a acceptat, m-a luat cu trenul de la Gãeşti la Bucureşti şi am vãzut acolo, pentru prima datã, un taraf mic de 3-4 inşi, format din muzicanţi orbi. O fatã cânta la un acordeon alb, din sidef. Şi l-am întrebat pe tata cum poate ea sã-şi mişte mâinile pe acea claviatura, iar tata n-a putut sã-mi explice. Aşa cã l-am ţinut în ger s-o ascult. Eram fascinat.”, mãrturiseşte cu nostalgie maestrul Gheorghe Zamfir în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã sâmbãtã, 17 mai, de la ora 19.30 pe TVR 3.

        Şi îşi continuã povestea, cu un umor fin şi cu o deosebitã bogãţie a detaliilor, zugrãvind sub ochii noştri, ai celor care îl ascultã, o lume întreagã în care vedem aievea bãcãnia lui Tudor Zamfir plinã de bunãtãţi, pe Bitter ţiganul trecând cu armonica la gurã sau figura impozantã a maestrului Fãnicã Luca, profesorul care avea sã-i schimbe viaţa tânãrului Gheorghe Zamfir. O lume plinã de culoare şi mai ales… muzicã.

        Pentru cã „folclorul este starea majorã a poporului român”, dupã cum mãrturiseşte, plin de sensibilitate şi pioşenie, cel cG. Zamfir si I. Miricioiuare a a transformat folclorul în propriul sãu crez artistic pe care nu l-a trãdat niciodatã. Ba mai mult, a încercat sã treacã dincolo de limite, fãrã a se rezuma doar la interpretare sau la compoziţie, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern.

       Vã invitãm aşadar sã urmãriţi o ediţie plinã de nostalgie şi sensibilitate care se doreşte a fi un semn de recunoştinţã adus maestrului Gheorghe Zamfir care în 2013 sãrbãtoreşte 55 de ani de carierã artisticã. 55 de ani de când dãruie cu generozitate energia inepuizabilã a sufletului sãu transpusã în sunete, creaţiile izvorâte din dragostea pentru propriile rãdãcini adânc ancorate în spiritualitate şi credinţa într-o lume mai bunã. 55 de ani. O viaţã de om.

Tradiţii de Florii

florii        Duminica Floriilor este primul praznic împãrãtesc, cu datã schimbãtoare, din cursul anului bisericesc. Sãrbãtoarea Floriilor aminteşte intrarea triumfalã a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi.

       În vechime, Duminica Floriilor era numitã şi „Duminica aspiranţilor” sau „a candidaţilor la botez”, pentru cã în aceastã zi creştinii mergeau cu toţii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sã fie admişi la botez, iar acesta le dãdea sã înveţe „Simbolul credinţei”.  Totodatã, se mai numea şi „Duminica graţierilor”, pentru cã, în cinstea ei împã­raţii acordau graţieri.

         Dupã un obicei strãvechi, menţionat chiar în secolul al IV-lea de cãtre pelerina Egeria şi generalizat în toatã Biserica creştinã, în aceastã zi se aduc la biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate şi împãrţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de mãslin, cu care mulţi­mile L-au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfalã în Ierusalim. Acesta este singurul moment din viaţa Sa pãmânteascã în care Iisus a acceptat sã fie aclamat ca Împãrat. De data aceasta, îşi pregãteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca sã fie recunoscut dupã Lege cã este Mesia, Mântuitorul lumii. Intrând ca Împãrat în Ierusalim, Iisus anticipeazã biruinţa Sa apropiatã asupra morţii, „cu moartea pre moarte cãlcând”.

        Pe 28 aprilie, creştinii ortodocşi sãrbãtoresc Floriile, prilej de a dedica ediţia de sãmbãtã, 27 aprilie, a emisiunii „Din arhiva TVR” difuzatã de la ora 19.30, tradiţiilor care se pãstreazã de veacuri pe-un picior de plai pentru a scoate în evidenţã, pentru o datã în plus, pioşenia omului simplu în faţa Divinitãţii.flori20cires

     Reprezentanţi de seamã ai folclorului autentic românesc, au acceptat invitaţia lui Irninis Miricioiu de a dezvãlui tradiţiile de Florii care se mai pãstreazã încã în zonele din care provin: Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Ştefan Vlad, Saveta Bogdan, Alexandru Mica, Petricã Mâţu Stoian şi nu în ultimul rând, pãrintele Cristian Pomohaci. O ediţie plinã de cântec dedicatã tuturor celor care poartã nume de floare, dar şi o ocazie unicã de a reaminti de propriile rãdãcini care nu dispar odatã cu stilul de viaţã impus de rigorile marelui oraş.

La noi, la români

        Despre datinile şi obiceiurile unui neam se spune cã definesc personalitatea acelui neam, din care fiecare dintre noi face parte… de-a lungul timpului, societatea a evoluat, traim parcã în secolul vitezei când toate lucrurile se precipitã în jurul nostru. Şi totuşi, omul de la sat a rãmas la fel.

          Trãieşte ca acum 100 de ani, dupã normele moştenite şi transmise de memoria colectivã, reeditând un timp crucial bogat în semnificații. Aceastã „ieşire din timp” nu face altceva decât sã pãstreze intactã acea matcã primordialã din care se trage folclorul. 

         Cãci ce ne-ar rãmâne nouã, românilor, dacã s-ar pierde în negurile vremii folclorul nostru românesc, atât de variat şi de bogat? Dacã s-ar pierde limba şi credința? Pentru fiecare român folclorul s-a nãscut din tristeţi şi din dureri, din dragoste, dor sau bucurie.

          Şi pentru cã romanul nu poate trãi fara voie bunã şi cântec de veselie, vã invitãm sâmbãtã, 27 august de la ora 16.00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR sã vã prindeţi în joc alãturi de noi. Interpreţi veniţi din toate colţurile ţãrii, oameni care încã mai culeg melodiile de la sursã, se vor strãdui sã aducã în sufletul fiecãruia dintre dumneavoastrã un stop din bucuria magicã pe care o rãspândeşte folclorul.

Pe-un picior de plai…

      Folclorul autentic a fost mereu apreciat de generaţii întregi de români care s-au regãsit pe ritmurile unduioase ale doinelor, s-au veselit jucând o sârbã sau au lãcrimat ascultând un bocet. Fiecare ocazie specialã din viaţa omului simplu, de la ţarã, a fost însoţitã de cântecele de veacuri specifice fiecãrei zone folclorice în parte, din Ardeal, Maramureş, Muntenia, Moldova, Bucovina sau  Dobrogea.

        Cu toţii avem rãdãcini undeva „pe-un picior de plai”, chiar dacã acum locuim la bloc într-un oraş mare. Cu toţii am trãit intens, poate la bunici, poate doar aievea, frumuseţea tradiţiilor populare, am admirat migala cu care fiecare costum popular este ţesut, am simţit astfel cã aparţinem unui spaţiu care ne defineşte pe noi ca români.

        Unii dintre noi sunt plecaţi departe, dincolo de graniţe unde se vorbeşte o altã limbã şi unde folclorul românesc trãieşte doar în amintire. Alţii s-au înstrãinat fãrã sã vrea de locurile natale, de casa pãrinteascã, de familie şi rãdãcini.

        Pentru toţi aceştia, dar şi pentru toţi cei care iubesc folclorul de veacuri al românilor, ne-am gândit ca sâmbãtã, 30 iulie, de la ora 16:00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã invitãm la o petrecere câmpeneascã, unde jocul şi voia bunã vor fi ingrediente nelipsite. Din toate colţurile ţãrii au poposit la noi în bãtãturã: Ioan Chirilã, Adriana Bucevschi, Mariana Stãnescu, Corina Dragomir, Ovidiu Homorodean, Saveta Bogdan, Gheorghiţa Nicolae, Nick Onilã, Valeria Arnãutu, Aneta Stan, Marioara Man Gheorghe, Constantin Mãgureanu, Claudia Martinicã, Tiberiu Ceia, Ştefan Diaconiţa.

Un nou sezon Din arhiva TVR! Petreceţi cu noi!

     Emisiunea Din arhiva TVR merge mai departe! Din 2 aprilie ne reîntâlnim în fiecare sâmbãtã de la ora 16.00!

       Ne bucurãm sã fim din nou alãturi de dumneavoastrã, de toţi cei care ne urmãriţi! Vã promitem cã vom merge mai departe promovând cultura şi modelele de viaţã care, prin profesionalismul şi dãruirea lor în domeniul în care activeazã, sunt demne de urmat şi mai ales meritã toatã admiraţia noastrã. Vom continua seria temelor deja începute, o gamã vastã care cuprinde muzicã uşoarã, clasicã, popularã şi lãutãreascã, folk, jazz, balet, dans contemporan şi nu în ultimul rând tot ceea ce este legat de teatrul românesc pe a cãrui scenã evolueazã mari maeştri.

       Tocmai de aceea, ne-am gândit sã transformãm prima ediţie din noul sezon a emisiunii Din arhiva TVR într-o micã sãrbãtoare. O sãrbãtoare a continuitãţii şi a unui nou început. Şi cum românului cântecul popular îi merge drept la suflet, vã propunem sã vã prindeţi în hora noastrã alãturi de Irninis Miricioiu şi de Petricã Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, Gheorghiţa Nicolae, Ioan Chirilã, Paulina Irimia Morãriţa, Maria Haiduc, Maria Costioaia, Corina Dragomir, Ştefan Diaconiţa, Claudia Martinicã, Saveta Bogdan, Costicã Mãgureanu, Cornelia Catanga şi Aurel Pãdureanu. Sâmbãtã, de la ora 16.00 pe TVR 3!

 

   

La ceas de cântec… cu Maria Butaciu, Valeria Arnãutu şi Cristian Pomohaci!

       Despre folclorul nostru de veacuri s-a spus cã este unica valoare care ne individualizeazã pe noi ca popor, este comoara pe care trebuie sã o pãstrãm din generaţie în generaţie.Tocmai de aceea ne-am gândit ca ediţia de sâmbãtã, 11 septembrie a emisiunii Din arhiva TVR, de la 15.30 pe TVR 3,  sã fie dedicatã folclorului şi celor care se strãduiesc, dupã posibilitãţi, sã-l promoveze şi sã-l popularizeze în rândul tinerilor. Alãturi de moderatoarea Irninis Miricioiu se vor afla Maria Butaciu, Valeria Arnãutu şi Cristian Pomohaci, interpreţi care au acceptat sã ne împãrtãşeascã frumuseţea şi tainele cântecului popular.

        Mãrturisind cã a fost însoţitã de cântec întotdeauna, Maria Butaciu afirmã cã folclorul a reprezentat unicul crez pe care nu l-a abandonat niciodatã. Foarte ataşatã de locul natal, de sunetul coasei, jocurile de duminicã, hora satului şi obiceiurile tradiţionale specifice Vãii Someşului, interpreta s-a bucurat dintotdeauna sã scoatã la luminã cântece care nu se mai cântau. Deşi nu sunt cântece cu un succes imediat, sunt texte, cuvinte trăite de atâtea generaţii.

        Părintele Cristian Pomohaci este renumit pentru harul său deosebit şi pentru dăruirea faţă de Dumnezeu şi Biserică, dar şi pentru vocea sa inconfundabilã care alinã doruri şi melancolii. Crede cu tărie că nimic nu îl poate defini mai bine pe cântăreţul de folclor decât cântecul, iar pasiunea sa pentru melodiile strabune şi tradiţiile din zona Nãsãudului l-au transformat într-unul dintre cei mai iubiţi interpreţi de muzicã popularã.

            De 30 de ani pe scenã, Valeria Arnãutu este una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară din Banat. În afara vocii şi a talentului indiscutabil, mãrturiseşte cã a rãmas la fel de îndrăgostită de cântecul popular ca şi în copilărie. Vorbind despre promovarea valorilor tradiţionale, a folclorului şi a cântecului adevãrat românesc în rândul tinerilor, interpreta îi sfãtuieşte în primul rând să fie ei înşişi, de la apariţia scenică (ţinută, costum) până la repertoriu şi la stilul de interpretare. În plus, este nevoie de trăirea autentică a actului artistic şi la fel de important este să îi arăţi auditoriului respectul pe care îl merită.

 Despre autentic şi valoare, despre predarea ştafetei unei noi generaţii de interpreţi, despre importanţa culegerii de folclor astãzi, în secolul vitezei, dar şi despre mesajul transmis prin cântec tuturor inimilor, acestea sunt doar câteva teme de discuţie abordate pe parcursul emisiunii. Şi pentru cã nu vor putea lipsi exemplificãrile, vã invitãm sã vã bucuraţi alãturi de noi la … un ceas de cântec.