În paşi de dans

cornel patrichi       Unii oameni se nasc cu dansul în sânge. Învaţã mai întâi sã se mişte în ritmul muzicii şi de-abia apoi fac primii paşi sau rostesc primele cuvinte. Şi asta pentru cã vocaţia este mai presus de propria naturã, mai presus de contextul social sau de dorinţele celor din jur.

        Pentru cei care au făcut din dans un mod de viaţă acesta este ca un drog. Dansul este totul. De fapt, dansul este în centrul existenţei oricărui coregraf, dansator sau balerin. Nu se pot opri să danseze indiferent de vârsta. Acesta este cazul şi maestrului Cornel Patrichi, invitatul lui Irninis Miricioiu, în cadrul ediţiei de sâmbãtã, 22 iunie, a emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã de la ora 19.30 pe TVR 3. Poate cã acum nu mai danseazã, dar cu siguranţã vârful pantofului sãu bate ritmul muzicii şi ceva din fiinţa sa vibreazã încã imaginându-şi o coregrafie.

        Nu a ales deliberat dansul, ci mai bine spus, dansul l-a ales pe el, pentru cã a nimerit printr-o întâmplare la şcoala de balet. O întâmplare fericitã, am spune noi. „În clipa în care m-am dus la şcoală, mama mi-a spus să am grijă să nu-i spun tatei, că dacă aude că mă fac balerin cine ştie ce mai iese. M-am dus la şcoală pe blat, ca să folosesc un termen de argou, fără să-i spun tatei. Am început să iau premii şi destul de târziu a aflat că sunt la şcoala de balet. Era contabil de meserie. Nu avea multe în comun cu arta, cu spectacolul. După aceea a fost mândru de mine”, mãrturiseste maestrul intr-un interviu.

         A absolvit Liceul de Coregrafie în 1962, povestind cu umor cum şi-a început cariera ca prim balerin la Teatrul “Constantin Tănase”, iar din 1970 angajându-se la  Teatrul „Fantasio”. La vârsta de 26 de ani a primit derogare pentru a fi maistru, un lucru foarte important având în vedere cã era foarte tânãr. Nu a existat spectacol de varietăţi în care să nu fi fost prezent la televiziune în anii ’70, Arhiva TVR fiind cea mai potrivitã mãrturie.  Colaborarea cu Alexandru Bocăneţ a fost una fructuoasă de ambele părţi, emisiunea “Gala Lunilor” fiind una dintre cele mai îndragite din acea perioada.

         Promotor al dansului modern, a creat nenumărate coregrafii de-a lungul timpului, toate purtându-i amprenta clară, uluitoare, care a impus noi standarde. A fost solicitat să apară în câteva filme, printre care se numãrã “Detaşamentul Concordia”, “Melodii, melodii…”, “Gloria nu cântă”, “Alexandra şi infernul”, “Un august în flăcări”, “Veronica”, “Pentru că se iubesc”, “Pădurea pierdută”, “Balul de sâmbătă seara”. A realizat coregrafia pentru “Viraj periculos”, “Eu, tu şi Ovidiu”, “Buna seară, Domnule Wilde” (la televiziune), “Actorul şi sălbaticii”, “Cântecele mării”.

          În 1987 alege calea exilului şi  se stabileşte în Italia, însã dorul de Romania îl  îndeamnã sã se întoarcã înapoi imediat dupã revoluţie. Dupã revenirea în ţarã, este cooptat de Florin Cãlinescu şi realizeazã 88 de balete în 11 luni, „cât face un coregraf toatã viaţa”, glumeşte maestrul.

          Despre începuturi, despre pasiunea sa de o viaţã pentru o profesie transformatã într-un crez artistic, despre ce însemna cu adevãrat munca pe vremuri, dar şi despre situaţia dansului privitã cu ochii critici ai coregrafului, maestrul Cornel Patrichi vorbeşte cu emoţie şi duioşie, demonstrând încã o datã delicateţea sufletului sãu de artist.

Anunțuri

Remember Alexandru Bocãneţ

alexandru-bocanet         A fost un teleast de geniu, care a revolutionat divertismentul de televiziune, transformându-l într-un adevarat spectacol.

          În 1968 a absolvit cursurile Institutului de Arta Teatrala şi Cinematograficã din Bucuresti, însã a intrat pentru prima data în televiziune când încã se afla pe bãncile  şcolii.

          Realizator de filme şi emisiuni muzicale, din septembrie 1966, de când a venit în Radioteleviziune, Andu – cum îi spuneau colegii – a creat emisiuni care au impus un stil aparte. Şi-a pus amprenta definitiv pe spectacolul de divertisment, transformându-l într-un eveniment artistic. Şi-a îndreptat interesul încă de la început spre regia de montaj, tăierea cadrelor reprezentând unul din succesele emisiunilor sale – o tăietură rapidă, prinsă pe fraza muzicală.

          Reţeta creaţiilor sale, care sunt vizionate cu plãcere şi astãzi trecând proba inexorabilã a timpului, cuprindea o avalanşã de bun gust, de umor de bunã calitate, de muzicã scrisã numai de mari compozitori special pentru emisiunile respective, de mari actori care şi-au pus talentul în slujba spectacolului. Minunatele episoade ale serialului de divertisment „Profil pe 625 de linii”- cu trio-ul format din Florian Pittiş, Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru –  au făcut epocă patru ani, iar din 1973 emisiunea „Gala Lunilor”- cu Florin Piersic, Carmen Stănescu, Stela Popescu şi Orchestra condusă de Sile Dinicu –  a reprezentat  un adevãrat punct de cotiturã în istoria televiziunii, polarizând atenţia întregului public. „Un orfelin iubea o orfelinã” şi „Gloria nu cântã” sunt cele douã filme pe care maestrul a apucat sã le ducã la bun sfârşit.

          „Bucuria lucrului de zi cu zi şi, nu de puţine ori, şi de noapte, lângă acest artist de mare calitate umană şi profesională, stârnea, prin contaminare, o mare dragoste pentru meseria de teleast a celor din jurul lui. În principal eram o echipă, poate singura de asemenea calibru din istoria TVR: Doina Levintza, soţie şi scenografă, Oleg Danovski şi Cornel Patrichi -coregrafie, Mircea Gherghinescu şi George Grigorescu – imaginea, Alexandra Dorobanţu şi Dan Nanoveanu – montaj film şi subsemnatul Ovidiu Dumitru -scenarii şi texte”, mãrturiseşte unul dintre colegii care au lucrat alaturi de el, zi şi noapte, Ovidiu Dumitru.

           Dupã doar 11 ani de muncã neîntrerup1292421714Dan_Nanoveanutã în televiziune, dar sute de emisiuni care îi poartã amprenta  inconfundabilã, cutremurul din 4 martie 1977 i-a curmat prea brusc viaţa, talentul, la numai 33 de ani. Oamenii din jurul lui şi-au amintit de el an de an, dar golul lăsat de el n-a mai putut fi acoperit nici până în prezent. Astăzi, Studioul 3 al Televiziunii Române  poartă numele lui Alexandru Bocãneţ, cu toată preţuirea pe care o merită un asemenea creator de geniu.

           În semn de preţuire pentru tot ce ne-a lãsat în Arhiva Televiziunii Romane, ediţia de sâmbãtã, 8 iunie, a emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã de la ora 19.30 pe TVR 3 îi este dedicatã. Invitatul lui Irninis Miricioiu va fi bunul sãu prieten şi coleg, Dan Nanoveanu, cel care i-a fost alãturi şi a fãcut parte din echipa de aur mai bine de zece ani.