Cântece de voie bunã

       Taran-1889 „De-l munceşte dorul pe român, de-l cuprinde veselia, de-l minuneazã vreo faptã mãreaţã, el îşi cântã durerile şi mulţumirile, îşi cântã eroii, îşi cântã istoria şi astfel sufletul sãu e un izvor nesfârşit de frumoasã poezie” scria Vasile Alecsandri.

        Folclorul nostru autentic, pãstrat cu sfinţenie din generaţie în generaţie, este cel mai mare tezaur al poporului nostru. Ne defineşte rãdãcinile, ne consfinţeşte prezentul, ne îndeamnã sã ne pãtrãm credinţele în viitor. Sã fim noi înşine, sã trãim româneşte, sã ne bucurãm aşa cum numai noi, românii, ştim sã o facem.

        Tocmai de aceea, sâmbãtã, 15 iunie, de la ora 19.30 pe TVR 3, vã propunem în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã prindeţi în hora noastrã strârnitã de invitaţi adunaţi din toate colţurile ţãrii şi sã vã bucuraţi de cântecele de voie bunã pe care aceştia vi le dãruiesc. Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Petricã Mâţu Stoian, Maria Butaciu, Cristian Pomohaci, Saveta Bogdan, Florin Mãrgãrit, Ionuţ Sidãu, Valeria şi Ana Arnãutu, Ioan Chirilã, Alexandru Mica, Paulina Irimia Morãriţa, Ovidiu Homorodean, Ştefan Vlad, Cornel Borza, Gheorghiţa Nicolae şi Marioara Man Gheorghe sunt cei care au ales sã vã ofere prin cântec un strop din magia pe care satul patriarhal, vatra tuturor creaţiilor populare, încã o pãstreazã dincolo de timp şi dincolo de vremuri.

Tradiţii de Florii

florii        Duminica Floriilor este primul praznic împãrãtesc, cu datã schimbãtoare, din cursul anului bisericesc. Sãrbãtoarea Floriilor aminteşte intrarea triumfalã a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi.

       În vechime, Duminica Floriilor era numitã şi „Duminica aspiranţilor” sau „a candidaţilor la botez”, pentru cã în aceastã zi creştinii mergeau cu toţii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sã fie admişi la botez, iar acesta le dãdea sã înveţe „Simbolul credinţei”.  Totodatã, se mai numea şi „Duminica graţierilor”, pentru cã, în cinstea ei împã­raţii acordau graţieri.

         Dupã un obicei strãvechi, menţionat chiar în secolul al IV-lea de cãtre pelerina Egeria şi generalizat în toatã Biserica creştinã, în aceastã zi se aduc la biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate şi împãrţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de mãslin, cu care mulţi­mile L-au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfalã în Ierusalim. Acesta este singurul moment din viaţa Sa pãmânteascã în care Iisus a acceptat sã fie aclamat ca Împãrat. De data aceasta, îşi pregãteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca sã fie recunoscut dupã Lege cã este Mesia, Mântuitorul lumii. Intrând ca Împãrat în Ierusalim, Iisus anticipeazã biruinţa Sa apropiatã asupra morţii, „cu moartea pre moarte cãlcând”.

        Pe 28 aprilie, creştinii ortodocşi sãrbãtoresc Floriile, prilej de a dedica ediţia de sãmbãtã, 27 aprilie, a emisiunii „Din arhiva TVR” difuzatã de la ora 19.30, tradiţiilor care se pãstreazã de veacuri pe-un picior de plai pentru a scoate în evidenţã, pentru o datã în plus, pioşenia omului simplu în faţa Divinitãţii.flori20cires

     Reprezentanţi de seamã ai folclorului autentic românesc, au acceptat invitaţia lui Irninis Miricioiu de a dezvãlui tradiţiile de Florii care se mai pãstreazã încã în zonele din care provin: Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Ştefan Vlad, Saveta Bogdan, Alexandru Mica, Petricã Mâţu Stoian şi nu în ultimul rând, pãrintele Cristian Pomohaci. O ediţie plinã de cântec dedicatã tuturor celor care poartã nume de floare, dar şi o ocazie unicã de a reaminti de propriile rãdãcini care nu dispar odatã cu stilul de viaţã impus de rigorile marelui oraş.

Alege Revelionul TVR 1! Alege „Poveste de vis”!

        Vã plac poveştile? Noi credem cã poveştile nu se demodeazã niciodatã. Indiferent de vârstã, de culturã, rang social sau preocupãri, cu toţii ascultãm poveşti. Şi uneori, ne place sã le visãm. Sau sã le trãim. 

         Asta vã propunem şi dumneavoastrã în noaptea dintre ani: sã credeţi cã visele pot deveni realitate, împreunã cu poveştile din care fac parte. Pentru cã dumneavoastrã, publicul, sunteţi cei care alegeţi ce sã urmãriţi în noaptea de Revelion la TVR 1.

Alegeţi… Povestea!

          Vremurile tot mai înnegurate pe care le trãim, ne împiedicã, de cele mai multe ori, sã ne bucurãm de frumuseţea clipei, sã credem cã visele se pot concretiza în prezent. Aşa s-a nãscut ideea emisiunii „Poveste de vis”, unul dintre cele trei programe de Revelion, propuse pentru TVR 1.

        Producãtorul emisiunii, Yolanda Miricioiu, împreunã cu cei doi prezentatori, Irninis Miricioiu şi Alex Stanciu, alãturi de o întreagã echipã de profesionişti, vã invitã sã vã lãsaţi furaţi de firul poveştii şi sã visaţi împreunã cu ei, în noaptea magicã a Revelionului. 

Visând… la cabaret!

Poveste de vis - Revelion TVR 1

           Şi dacã domnişoarele viseazã întotdeauna rochii frumoase şi pantofi cu toc, atunci visul nu se putea transforma în altceva decât … într-un spectacol de cabaret, din care nu puteau lipsi nume sonore ale muzicii şi ale scenei româneşti: Gabriel Dorobanţu, Dida Drãgan, Marcel Pavel, Alexandru Arşinel, Dumitru Rucãreanu, Alexandru Bindea, alãturi de Andreea Bãnicã, Vlad Miriţã, Vunk, Amadeus, Tavi Colen, Ştefan Stan, Jezebel, Cãtãlin Petrescu, Aylin Cadîr. Pe lângã diverse genuri muzicale, de la chansonette pânã la ritmurile ameţitoare ale prezentului, cabaret înseamnã totodatã şi o clipã de magie realizatã de Leonard Iozefini, dar şi incitante momente de dans susţinute de Baletul Teatrului „ConstantinTãnase” din Bucureşti sau de trupa Taboo Boys.

 

Visând … la cârciumioarã!

Poveste de vis - Revelion TVR 1

          Dar bãieţii oare la ce viseazã? Viseazã sã salveze lumea în pielea haiducilor din poveste, sã împartã dreptate, sã strãbatã mãri şi ţãri pentru a-şi apãra dragostea, sã iubeascã şi sã fie iubiţi. Şi astfel visul devine o nouã poveste, de data aceasta petrecutã la cârciumioarã, acolo unde hangiţa îşi întâlneşte alesul, iar musafirii veniţi din toate colţurile ţãrii petrec împreunã cu ei. Asta vã invitãm şi pe dumneavoastrã sã faceţi: sã petreceţi alãturi de Sofia Vicoveanca, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Constantin Enceanu, Laura Lavric, Daniela Condurache, Petricã Mâţu Stoian, Ovidiu Homorodean, Saveta Bogdan, Cristian Pomohaci, Dumitru Dobrican, Aurel Tãmaş, Leontin Ciucur, Cornelia Catanga şi Aurel Pãdureanu, Nelu Ploieşteanu, Panseluţa Feraru, Silviu Biriş şi taraful Cleante şi mulţi mulţi alţii.

         Şi ca orice poveste, trebuie sã aibã un sfârşit… Chiar dacã visul se spulberã la prima fluturare de gene, rãmâne trãirea interioarã, acel fior lãuntric care te îndeamnã sã ai încredere cã într-o zi, atunci când te aştepţi mai puţin, visul tãu va deveni realitate. Dacã ai puterea sã crezi, sã speri şi sã iubeşti.

Nu uita cã eşti român…

       Ne-am nãscut români. Ne-am nãscut ca fii ai unui popor a cãrui istorie de veacuri a fost încãrcatã de fapte eroice. Am învãţat doina din şuierul vântului, am crescut crezând în crucea ortodoxiei, am deprins graiul din slova lui Eminescu sau Sadoveanu, am retrãit un timp sacru prin tradiţiile înrãdãcinate în conştiinţa noastrã de generaţii întregi de moşi-strãmoşi. Ne-am bucurat cã ne-a dat Dumnezeu „un picior de plai” unde codru-i frate cu românul, cã ne-a dat limba noastrã- o comoarã, cã ne-a fãcut ceea ce suntem. Continuă lectura

Pe-un picior de plai…

      Folclorul autentic a fost mereu apreciat de generaţii întregi de români care s-au regãsit pe ritmurile unduioase ale doinelor, s-au veselit jucând o sârbã sau au lãcrimat ascultând un bocet. Fiecare ocazie specialã din viaţa omului simplu, de la ţarã, a fost însoţitã de cântecele de veacuri specifice fiecãrei zone folclorice în parte, din Ardeal, Maramureş, Muntenia, Moldova, Bucovina sau  Dobrogea.

        Cu toţii avem rãdãcini undeva „pe-un picior de plai”, chiar dacã acum locuim la bloc într-un oraş mare. Cu toţii am trãit intens, poate la bunici, poate doar aievea, frumuseţea tradiţiilor populare, am admirat migala cu care fiecare costum popular este ţesut, am simţit astfel cã aparţinem unui spaţiu care ne defineşte pe noi ca români.

        Unii dintre noi sunt plecaţi departe, dincolo de graniţe unde se vorbeşte o altã limbã şi unde folclorul românesc trãieşte doar în amintire. Alţii s-au înstrãinat fãrã sã vrea de locurile natale, de casa pãrinteascã, de familie şi rãdãcini.

        Pentru toţi aceştia, dar şi pentru toţi cei care iubesc folclorul de veacuri al românilor, ne-am gândit ca sâmbãtã, 30 iulie, de la ora 16:00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, sã vã invitãm la o petrecere câmpeneascã, unde jocul şi voia bunã vor fi ingrediente nelipsite. Din toate colţurile ţãrii au poposit la noi în bãtãturã: Ioan Chirilã, Adriana Bucevschi, Mariana Stãnescu, Corina Dragomir, Ovidiu Homorodean, Saveta Bogdan, Gheorghiţa Nicolae, Nick Onilã, Valeria Arnãutu, Aneta Stan, Marioara Man Gheorghe, Constantin Mãgureanu, Claudia Martinicã, Tiberiu Ceia, Ştefan Diaconiţa.

Petrecere câmpeneascã

        Pentru cã tradiţia româneascã este foarte importantã pentru noi, pentru cã valorile autentice ne identificã pe noi ca popor şi meritã pãstrate, pentru cã folclorul reprezintã piatra de temelie a românismului, ne-am gandit ca ediţia din 9 iulie a emisiunii Din arhiva TVR, difuzatã de la ora 16.00 pe TVR 3 sã fie dedicatã cântecului autentic românesc.

        Aşadar, vã invitãm sã ne adunãm cu toţii în jurul vetrei, sau de ce nu, al grãtarului cu mici, sã cântãm, sã jucãm şi sã ne veselim. Şi sã ne amintim cu toţii cã românului îi place sã petreacã.

        Interpreţi din toate zonele folclorice vor poposi alãturi de noi pentru a vã transmite zestrea cântecului popular moştenit din generaţie în generaţie: Gheorghe Turda, Tiberiu Ceia, Cornel Borza, Leontin Ciucur, Elena Merişoreanu, Paulina Irimia Morãriţa, Corina Dragomir, Ştefan Diaconiţa, Maria Costioaia, Saveta Bogdan, Cristian Pomohaci, Gheorghiţa Nicolae, Constantin Mãgureanu, Dinu Iancu Sãlãjanu, Valeria Arnãutu, Gheorghe Gheorghe, Claudia Martinicã şi Mãrioara Man Gheorghe. Alãturi de ei, prin intermediul imaginilor de arhivã, îi veţi revedea şi reasculta pe Dumitru Fãrcaş şi Nicolae Furdui Iancu.

       Aşadar,vã propunem sã vã prindeţi în hora noastrã, sã cântaţi, sã jucaţi şi sã vã simţiţi români, oriunde v-aţi afla, chiar dacã sunteţi la mii de kilometri distanţã de graniţele ţãrii.

Hai noroc şi la mai mare!

      Folclorul nostru de veacuri, transmis cu mãiestrie, din generaţie în generaţie reprezintã liantul nostru, al tuturor românilor. Am crescut în cântec popular şi el ne-a polarizat fiecare moment al vieţii: în momente de bucurie, în grele clipe de restrişte, atunci când iubim sau suferim.

      Sâmbãtã, 28 mai, de la ora 16.00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR, vã invitãm la o petrecere câmpeneascã, cu joc şi voie bune aşa cum îi şade bine românului sã petreacã, atunci când toate treburile îi merg cu spor.

       Cu spor vom petrece şi noi alãturi de invitaţii noştri care au venit din toate colţurile ţãrii pentru a ne oferi câte ceva din frumuseţea folcloricã a zonelor din care provin: Petricã Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, Gheorghiţa Nicolae, Ioan Chirilã, Paulina Irimia Morãriţa, Maria Haiduc, Maria Costioaia, Corina Dragomir, Ştefan Diaconiţa, Claudia Martinicã, Saveta Bogdan, Constantin Mãgureanu, Cornelia Catanga şi Aurel Pãdureanu.

       Vã invitãm aşadar sã ridicaţi paharul împreunã cu noi, sã petreceţi,  sã vã veseliţi, sã vã simtiţi cu adevãrat români.