Tradiţii de Florii

florii        Duminica Floriilor este primul praznic împãrãtesc, cu datã schimbãtoare, din cursul anului bisericesc. Sãrbãtoarea Floriilor aminteşte intrarea triumfalã a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi.

       În vechime, Duminica Floriilor era numitã şi „Duminica aspiranţilor” sau „a candidaţilor la botez”, pentru cã în aceastã zi creştinii mergeau cu toţii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sã fie admişi la botez, iar acesta le dãdea sã înveţe „Simbolul credinţei”.  Totodatã, se mai numea şi „Duminica graţierilor”, pentru cã, în cinstea ei împã­raţii acordau graţieri.

         Dupã un obicei strãvechi, menţionat chiar în secolul al IV-lea de cãtre pelerina Egeria şi generalizat în toatã Biserica creştinã, în aceastã zi se aduc la biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate şi împãrţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de mãslin, cu care mulţi­mile L-au întâmpinat pe Domnul la intrarea Sa triumfalã în Ierusalim. Acesta este singurul moment din viaţa Sa pãmânteascã în care Iisus a acceptat sã fie aclamat ca Împãrat. De data aceasta, îşi pregãteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca sã fie recunoscut dupã Lege cã este Mesia, Mântuitorul lumii. Intrând ca Împãrat în Ierusalim, Iisus anticipeazã biruinţa Sa apropiatã asupra morţii, „cu moartea pre moarte cãlcând”.

        Pe 28 aprilie, creştinii ortodocşi sãrbãtoresc Floriile, prilej de a dedica ediţia de sãmbãtã, 27 aprilie, a emisiunii „Din arhiva TVR” difuzatã de la ora 19.30, tradiţiilor care se pãstreazã de veacuri pe-un picior de plai pentru a scoate în evidenţã, pentru o datã în plus, pioşenia omului simplu în faţa Divinitãţii.flori20cires

     Reprezentanţi de seamã ai folclorului autentic românesc, au acceptat invitaţia lui Irninis Miricioiu de a dezvãlui tradiţiile de Florii care se mai pãstreazã încã în zonele din care provin: Gheorghe Turda, Maria Dragomiroiu, Ştefan Vlad, Saveta Bogdan, Alexandru Mica, Petricã Mâţu Stoian şi nu în ultimul rând, pãrintele Cristian Pomohaci. O ediţie plinã de cântec dedicatã tuturor celor care poartã nume de floare, dar şi o ocazie unicã de a reaminti de propriile rãdãcini care nu dispar odatã cu stilul de viaţã impus de rigorile marelui oraş.

La noi, la români

        Despre datinile şi obiceiurile unui neam se spune cã definesc personalitatea acelui neam, din care fiecare dintre noi face parte… de-a lungul timpului, societatea a evoluat, traim parcã în secolul vitezei când toate lucrurile se precipitã în jurul nostru. Şi totuşi, omul de la sat a rãmas la fel.

          Trãieşte ca acum 100 de ani, dupã normele moştenite şi transmise de memoria colectivã, reeditând un timp crucial bogat în semnificații. Aceastã „ieşire din timp” nu face altceva decât sã pãstreze intactã acea matcã primordialã din care se trage folclorul. 

         Cãci ce ne-ar rãmâne nouã, românilor, dacã s-ar pierde în negurile vremii folclorul nostru românesc, atât de variat şi de bogat? Dacã s-ar pierde limba şi credința? Pentru fiecare român folclorul s-a nãscut din tristeţi şi din dureri, din dragoste, dor sau bucurie.

          Şi pentru cã romanul nu poate trãi fara voie bunã şi cântec de veselie, vã invitãm sâmbãtã, 27 august de la ora 16.00 pe TVR 3 în cadrul emisiunii Din arhiva TVR sã vã prindeţi în joc alãturi de noi. Interpreţi veniţi din toate colţurile ţãrii, oameni care încã mai culeg melodiile de la sursã, se vor strãdui sã aducã în sufletul fiecãruia dintre dumneavoastrã un stop din bucuria magicã pe care o rãspândeşte folclorul.

De Paşte… petrecem româneşte! Ediţie specialã Din arhiva TVR!

      Paştele reprezintã pentru fiecare român o ocazie unicã de a se întoarce la tradiţii şi la simbolurile care îl identificã de vreacuri ca aparţinãtor al acestui neam. Preparatele tradiţionale româneşti care nu lipsesc din nicio casã – ouãle rosii, cozonacul, mielul şi pasca – portul popular pregãtit special pentru ca fiecare sã se poatã înnoi de Paşte, cântecul din strãbuni – toate reprezintã ingrediente ale unei sãrbãtori autentic româneşti.

       Tocmai de aceea, ne-am gândit ca duminicã, 24 aprilie, de la ora 18.00 sã vã lansãm o invitaţie irezistibilã: aceea de a petrece un Paşte de neuitat la Hanul de la TVR 3, unde hangii – Irninis Miricioiu şi Ovidiu Homorodean – s-au pregãtit îndelung pentru a primi oaspeţii aşa cum se cuvine: cu bucate alese, cu vinuri pe mãsurã, cu cântec şi voie bunã. Nici musafirii nu se vor lãsa prea mult aşteptaţi, poposind de pe meleaguri îndepãrtate: din Moldova pânã-n Ardeal, din Banat pânã-n Oltenia, din Bucovina pânã în Maramureş, aducând câte ceva din frumuseţea tradiţiilor de pe acele melaguri.

        Irina Loghin, Daniela Condurache, Cristian Pomohaci, Constantin Enceanu, Petrica Mâţu Stoian, Saveta Bogdan, Ionuţ Sidãu, Ioan Chirilã se vor prinde în hora tradiţionalã româneascã pentru a primi apoi alţi şi alţi musafiri veniţi sã petreacã Paştele alãturi de noi: Paulina Irimia Morãriţa, Gheorghiţa Nicolae, Leontin Ciucur, Cornel Borza, Brânduşa Covalciuc, Marioara Man Gheorghe, Alina şi Romeo Negoiasa, Carmen Şerban, Cornelia Catanga şi Aurel Pãdureanu. Nici Maria Dragomiroiu nu s-a lãsat mai prejos arãtându-şi din plin talentele de gospodinã, alãturi de ajutoarele de hangiu, pregãtind o masã tradiţionalã plinã de bunãtãţi, la care au contribuit şi sponsorii noştri: Budureasca, Cricova, Hamba şi VelPitar.  

       Şi cum „românul s-a nãscut poet”, nu putem încheia decât aşa:

„Foaie verde de trifoi,

Vã poftim pe toţi la noi.

Sã cântãm, sã chefuim,

Şi de Paşti cu toţi sã fim!

Ani de-a rândul sã trãim

Şi-mpreunã sã ciocnim,

Ouã roşii şi ulcele,

Necazurile sã se spele!”

Paşte fericit!

 

Daruri de Moş Nicolae!

      Este moşul care, la fiecare început de decembrie, lasã cadouri în ghetuţele copiilor cuminţi. Este moşul care are grijã de copiii sãrmani şi nefericiţi, descreţindu-le frunţile cu mila sa cea bunã. Este moşul care ascultã ruga fetelor nemãritate de a-şi îndupleca soarta potrivnicã. Este moşul care apãrã câştigul cinstit al comercianţilor, împarte dreptate celor nedreptãţiţi, oferã sprijin celor necãjiţi. Este moşul din sufletele noastre, care ne aduce iertare şi bunã povaţã. Sfântul Nicolae.

      Istoria şi legendele legate de Sfântul Nicolae se întrepãtrund, dar se cunoaşte cu certitudine cã a trãit în secolul al IV-lea, a fost cardinal de Myra şi a fost recunoscut şi onorat ca sfânt începând cu secolul VI. Nu mai puţin de 21 de „miracole” îi sunt atribuite, Sfântul Nicolae devenind cunoscut pentru credinţa, zelul şi dragostea pentru semeni, şi în special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie înstãritã, iar la moartea ambilor pãrinţi a moştenit întreaga avere, pe care s-a hotãrât sã o foloseascã în scopuri umanitare şi sã-i ajute pe cât mai mulţi oameni nevoiaşi. Apoi, Nicolae a devenit preot şi s-a lepãdat de toatã averea sa, pe care a dãruit-o sãracilor şi a plecat în pelerinaj în Palestina şi Egipt. La întoarcerea acasã, poporul l-a întâmpinat şi l-a ales Arhiepiscop de Myra. De-a lungul secolelor, Sfântul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinţi, în aminirea şi celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici.

         În cinstea sa, dar şi în cinstea celor care îi poartã numele, ne-am gândit sã dedicãm ediţia emisiunii Din arhiva TVR  de vineri, 3 decembrie, difuzatã de la ora 23.00 pe TVR 3, simbolismului pe care Sfântul Nicolae îl întruchipeazã şi tradiţiilor care îl însoţesc an de an. Doamna Doina Işfãnoni, cercetator etnolog, este cea care ne va introduce în tainele sãrbãtorii Sfântului Nicolae, relevând sensurile darurilor primite în ghetuţe. Totodatã, vorbind despre Sfântul din Myra, despre minunile sale şi despre tot ceea ce atinge latura spiritualã a vieţii, dar punând în balanţã şi urbanizarea excesivã, pierderea tradiţiilor şi implicit transformarea sãrbãtorii într-un pretext comercial, Doina Işfãnoni ne învaţã cum sã trecem dincolo de aparenţe, pentru a descoperi sensurile revelatorii, acolo, adânc, îngropate în sufletul nostru.